100 de tranzacții. Un comision taker de 0.04%. O ipoteză de slippage de 0.02%. Aceste cifre pot da impresia că backtestul este riguros, dar ultima cifră e cea surprinzătoare: o singură rată de slippage spune foarte puțin despre posibilitatea ca ordinele tale să fi fost executate la acele prețuri.
Slippage-ul depinde de ce tranzacționezi, când tranzacționezi și de mărimea ordinului în raport cu lichiditatea disponibilă în acel moment. Un backtest bazat pe lumânări cunoaște, de regulă, doar aproximativ primele două aspecte, iar pe al treilea deloc. Dacă tratezi prețul mediu de execuție ca pe un fapt, îi poți atribui strategiei un istoric de execuție pe care nu l-a câștigat.
De ce nu-mi poate spune OHLCV prețul mediu de execuție?
O lumânare înregistrează intervalul de preț și volumul agregat pe o perioadă. Nu arată cum s-a distribuit volumul între prețuri, ce volum era disponibil la cel mai bun bid și ask sau dacă ordinul tău a ajuns înainte ori după tranzacțiile care au stabilit minimul lumânării. Un minim atins o singură dată într-o tranzacție mică și unul la care s-a tranzacționat constant au aceeași valoare OHLC.
Să presupunem că o lumânare de 1 minut înregistrează un volum de $200,000, iar tu plasezi un ordin market de cumpărare de $50,000. Ordinul reprezintă 25% din volumul lumânării. Asta nu dovedește că ar fi mișcat piața cu 25% sau că s-ar fi executat la prețul de deschidere al lumânării. Îți spune că ordinul este suficient de mare în raport cu volumul lumânării încât ipoteza unui impact nul merită pusă sub semnul întrebării. Dacă același ordin reprezintă doar 0.2% din volum, riscul e mai mic, deși volumul singur nu dezvăluie nici adâncimea registrului de ordine, nici cât de repede se reface lichiditatea.
De aceea, „slippage-ul este de 2 puncte de bază” reprezintă o alegere de modelare, nu o caracteristică a simbolului. Poate fi un reper util. Nu poate fi un răspuns universal.
Cum ar trebui să estimez impactul asupra pieței folosind date pe intervale?
Începe cu o scară pe care datele tale o pot susține. Pentru fiecare ordin, calculează rata de participare: valoarea ordinului împărțită la valoarea tranzacționată în lumânare. Apoi analizează cum se schimbă rezultatele strategiei în diferite intervale de participare. Iată un exemplu simplificat în mod intenționat; valorile impactului sunt ipoteze pentru teste de stres, nu estimări ale execuției pe o anumită platformă.
| Valoarea ordinului / valoarea tranzacționată în lumânare | Impact ilustrativ pe un singur sens | Ce trebuie să te întrebi |
|---|---|---|
| 0.2% | 1 bp | Spread-ul și comisionul taker sunt deja mai mari decât atât? |
| 2% | 5 bp | Rezistă avantajul la un spread mai mare și o execuție mai lentă? |
| 20% | 25 bp | Ar schimba rata de participare însăși evoluția prețului? |
Un punct de bază este 0.01%. Dacă o strategie tranzacționează $100,000 în fiecare direcție, un impact de 5 bp pe ambele sensuri costă aproximativ $100 dus-întors, înainte de comisioane. Calculul e simplu; pentru a stabili dacă 5 bp este plauzibil, ai nevoie de mai multe dovezi. Dacă semnalul tău tranzacționează exact când volumul crește brusc, volumul total al lumânării poate face rata de participare să pară mai sigură decât este în minutele în care ordinul tău ajunge efectiv pe piață.
Ce ar trebui să includă un test de stres pentru slippage?
Nu ascunde incertitudinea execuției într-o singură medie pentru întregul portofoliu. Lasă la vedere factorii care schimbă rezultatul:
- Direcție: ordinele de cumpărare trec spread-ul ask, iar cele de vânzare trec spread-ul bid; costul spread-ului se aplică atât la intrare, cât și la ieșire.
- Mărimea ordinului: raportează rata de participare pentru fiecare tranzacție și regim de lichiditate, nu doar ca medie a backtestului.
- Tipul ordinului: un ordin market plătește pentru execuția imediată; un ordin limită pasiv poate rata mișcarea sau poate sta în coadă în spatele altor ordine.
- Momentul: un semnal generat la închiderea lumânării nu poate pretinde că a fost executat la prețul de închidere după ce acel preț a devenit cunoscut.
- Starea pieței: mărește ipotezele în perioadele de mișcări rapide, lichiditate redusă și în condițiile exacte care declanșează strategia.
Rulează cel puțin un scenariu de bază și unul mai sever. De exemplu, dublează spread-ul și impactul presupuse, apoi identifică tranzacțiile și perioadele care explică schimbarea. Dacă strategia funcționează doar când execuțiile sunt cele mai favorabile, asta e o constatare de cercetare. E mai bine s-o afli înainte de tranzacționarea pe hârtie.
Păstrează comisioanele, spread-ul și impactul ca poziții separate. Comisioanele provin din grila contului; spread-ul și impactul depind de execuție. Dacă le combini, ascunzi ipoteza care face diferența.
Când am nevoie de date din registrul de ordine?
Folosește date despre tranzacții și cotații când avantajul strategiei este comparabil cu spread-ul, când tranzacționează frecvent sau când depinde de lichiditate de scurtă durată. Folosește instantanee ale adâncimii pieței sau date despre registrul de ordine la nivel de eveniment când poziția în coadă, execuțiile parțiale ori epuizarea volumului din registru determină dacă semnalul poate fi executat. Chiar și atunci, reluarea istorică nu va reproduce perfect impactul ordinului tău asupra pieței; lichiditatea observată a fost înregistrată fără ordinul tău ipotetic.
Pentru strategiile mai lente, datele pe intervale pot servi la o primă evaluare a ideilor. Menține mărimea pozițiilor redusă în raport cu volumul observat, explică ce curbă de impact ai presupus și testează dacă variații rezonabile șterg rezultatul. Asta înseamnă să folosești justificat un model aproximativ de execuție. Să-l numești preț mediu exact de execuție, nu.
Scopul practic nu este să ghicești singura valoare adevărată a slippage-ului. Este să găsești intervalul în care strategia nu mai are sens și apoi să vezi dacă datele și mărimea ordinelor tale te mențin la o distanță confortabilă de acel prag. Dacă nu, următoarea sarcină utilă de cercetare este să obții date de execuție mai bune, nu să mai adaugi o zecimală în raportul de backtest.
← Toate articolele
