SOL USD-M momentum zilnic în serie temporală cu țintă de volatilitate, long-short (un singur instrument, perpetual BINANCE, semnal de tendință cu scalarea expunerii invers proporțională cu volatilitatea realizată HARD-BOUNDED pentru controlul drawdownului, pur OHLCV, protecție la coada distribuției, puțini parametri)

O strategie de momentum pe serie temporală LONG-SHORT, SINGLE-INSTRUMENT, DAILY, pe SOLUSDT.BINANCE (USD-M perpetual), a cărei caracteristică distinctivă este un overlay de HARD-BOUNDED VOLATILITY-TARGETING asupra semnalului de trend validat: expunerea este scalată INVERSELY la volatilitatea realizată recentă (momentum cu volatilitate gestionată Moreira-Muir), reducând riscul în regimuri cu volatilitate ridicată și asumând din nou risc când volatilitatea este scăzută. SOL este alegerea deliberată deoarece este trenderul de bază HIGHEST-VOLATILITY (fratele său de momentum promovat, TS, are cele mai profunde drawdown-uri din setul BTC/ETH/SOL), astfel că overlay-ul de țintire a volatilității — al cărui scop este în întregime controlul drawdown-urilor și al riscului extrem — oferă beneficiul său de MAXIMAL Calmar/Sharpe tocmai aici. Aceasta completează familia de control al drawdown-urilor prin țintirea volatilității (fratele ETH este în așteptare) pe activul unde contează cel mai mult. Este alegerea impusă de dovezi după ce spațiul de proiectare s-a redus la un singur punct viabil: semnalele au fost limitate la OHLCV+funding (toate fluxurile de date ale recensământului — lichidări/OI/raportul conturilor/taker — au confirmat un blocaj al datelor pe mai mulți ani); strategiile contrariene și de tip fade au fost închise; clonele de trend simple PRICE pe un singur instrument nu adaugă avantaj sau diversificare față de strategiile înrudite promovate; overlay-urile spot sunt predispuse la artefacte; motorul multi-instrument (inclusiv rotația cu o singură poziție) este defect. Overlay-ul de țintire a volatilității este singura modificare documentată care schimbă RETURN PROFILE (drawdown) al avantajului validat, în loc să-l reambaleze. Proiectată strict în limitele validate ca sigure: SOL (trender de bază validat, fratele paper_stage); OHLCV-ONLY (cele mai ample date fără blocaje); MOMENTUM/în direcția trendului (nu o strategie fade); DAILY (eșantion adecvat); USD-M PERP (scalarea volatilității prin cantitate/leverage, NOT spot — evitând artefactul de marcare a capitalului propriu și de acumulare a pozițiilor din spot); SINGLE-INSTRUMENT/SINGLE-VENUE/SINGLE-ACCOUNT (fără eroare de agregare MI). Mecanism de protecție pentru expunerea limitată CRITICAL: expunere = clamp(target_vol/realized_vol, 0, MAX<=1.5), doar cu netting, cu o aserțiune explicită că randamentul zilnic realizat al strategiei nu depășește niciodată variația zilnică reală a activului suport — remediind direct artefactul recurent avg_position_pct-peste-țintă / acumulare de poziții / variație zilnică unică neverosimilă, semnalat în rulările SOL/BTC confirmate prin funding și de pullback. Număr redus de parametri.

Iterația 2 remediază artefactul pe care ipoteza trebuia să-l prevină, cu cea mai mică modificare față de previous_code și fără a atinge logica semnalului momentum+scalarea volatilității (straturile 1-2 au trecut deja). Cauza principală a randamentelor zilnice imposibile (+137.8% / -124.3%, capital propriu sub zero) și avg_position_pct 169%: șablonul de bază menține o poziție ONE compensată (fără suprapunere, verificat în _process_primary din base_template), dar plafonul expunerii aplicat doar la intrare nu a plafonat poziția HELD. O poziție cu fracțiune fixă din capital, menținută pe durata unei tendințe adverse de mai multe zile (ieșiri slabe cu 4xATR / inversare de semn), permite raportului valoare noțională/capital propriu MTM să ajungă la ~4-5x; astfel, o zi normală de 25-30% SOL devine o variație a capitalului propriu de >100%. Remedieri: (1) should_exit calculează acum în fiecare bară capitalul propriu MTM = numerar + PnL nerealizat și lichidează poziția când levierul efectiv al poziției menținute depășește plafonul*1.05 (mecanismul de protecție cu expunere plafonată chiar se activează), înregistrând o alertă clară și lichidând poziția pentru orice capital propriu MTM care nu este pozitiv, conform verificării promise în timpul rulării; (2) un stop-loss strict bazat pe prețul de 12% plafonează pierderea per tranzacție, astfel încât levierul să nu se poată umfla de la bun început; (3) levierul este setat explicit la 1.5, astfel încât min(max_exposure, levier)=1.5 și modelul de marjă al motorului corespunde dimensionării, rezolvând neconcordanța dintre plafonul=1.0 și ținta -1.5 care a dus la avg_position_pct peste plafonul intenționat. Acestea plafonează structural mișcarea zilnică a strategiei la <= ~1.5x din mișcarea zilnică reală a activului suport și mențin avg_position_pct în limita plafonului 1.5, astfel încât reluarea curată să poată măsura avantajul real (modest) înainte de orice optimizare.

Abandon conform criteriului de acceptare preînregistrat OWN al ipotezei, care impune „avg_position_pct <=100% AND nicio variație intrazilnică imposibilă fizic a capitalului propriu; dacă este încălcat, abandonează și escaladează.” Ambele jumătăți au eșuat: avg_position_pct este 163.9% (overlayul cu expunere plafonată, motivul principal pentru care există această ipoteză, nu a reușit să NOT plafoneze expunerea), iar daily_returns conțin variații pe o singură zi imposibile fizic (+154.7%, -114.1%, +142.3%, +93.5%), pe care mișcările zilnice reale ale SOL nu le pot produce și care indică o explozie a levierului (o zi -114% și un an -100.57% 2023 sunt imposibile fără contabilitate defectuoasă a suprapunerii pozițiilor). Semnătură de artefact coroboratoare: return_kurtosis 771, asimetrie 23.6, annualized_vol 180%, max_drawdown 73% (CI până la 100%) și un randament afișat 324% provenit în proporție de 135.8% dintr-un PnL MTM deschis, fără ieșire. Este artefactul recurent de expunere excesivă/suprapunere a pozițiilor, nu un avantaj real; Sharpe 0.226 (CI traversează 0) este lipsit de sens pe deasupra. Se descrie simptomul, nu un mecanism intern verificat — plafonul la intrare + mecanismul de protecție a levierului should_exit MTM nu au reușit să plafoneze expunerea menținută. Optimizarea nu poate remedia un artefact de contabilizare a expunerii; escaladează pentru analizarea motorului/mecanismului de protecție conform clauzei de escaladare a ipotezei.

Mecanismul de protecție cu expunere plafonată — motivul principal pentru care există această ipoteză — NOT funcționează în backtest. Remediază asta înainte de orice optimizare: 1) IMPOSSIBLE SINGLE-DAY RETURNS: daily_returns conține +137.8% (2023-10-11), -124.3% (2023-10-20), +114.9% (2021-12-07), +111.7% (2021-07-17), +100.6% (2026-05-06). O poziție noțională de 1.0-1.5x cu levier SOL nu poate varia cu >100% într-o zi; cele mai nefavorabile zile reale ale SOL sunt ~+/-25-30%. Afirmația promisă (|randamentul zilnic al strategiei| <= max_exposure x |mișcarea zilnică a activului suport|) nu este declanșată în mod evident. ADD afirmația ca verificare reală în timpul rulării și fă ca backtestul să eșueze clar dacă se declanșează, ca artefactul să nu mai treacă neobservat. 2) AVG EXPOSURE EXCEEDS THE CEILING: avg_position_pct este 169% față de valoarea declarată max_exposure=1.5, AND față de plafonul efectiv min(1.5, levier)=1.0 (levierul configurat are implicit valoarea 1.0). Fie setează explicit levierul la valoarea corespunzătoare intenției 1.5x și documenteaz-o, fie procesul de dimensionare produce o valoare noțională care depășește limita. Investighează position_size(): confirmă că get_account_equity() folosește capitalul propriu curent (neumflat de PnL nerealizat într-un mod care amplifică poziția), confirmă că volumul nu este trimis peste o poziție existentă pe aceeași parte și confirmă că inversarea long<->short compensează corect (o SELL de volum qty împotriva unei LONG de volum qty ajunge la FLAT, nu short — este posibil să nu ajustezi suficient sau să depășești la inversări). 3) Rulează din nou backtestul inițial după remediere. Criteriul de acceptare înainte de optimizare: niciun NO randament pe o singură zi nu depășește ~1.5x mișcarea reală din acea zi a SOL, iar avg_position_pct <= plafonul dorit. Abia atunci poate fi măsurat avantajul real (mascat momentan de artefact). Reține că avantajul subiacent pare modest chiar și înainte de artefact (PF 1.02, Sharpe 0.17), astfel că reluarea curată ne va spune și dacă merită optimizat.